Comuna Mărgăritești e pe cale de a deveni o așezare-fantomă în timp ce primarul se ocupă de propriile afaceri
Scăderea demografică a României este resimțită mai ales în satele unde bătrânii au în medie peste 80 de ani, dar și la nivelul așezărilor urbane.
Pe zi ce trece, tot mai multe localități din țară înregistrează scăderi alarmante a cetățenilor.
La capitolul „localități-fantomă”, găsim peste 30 de asemenea așezări în care locuitorii sunt inferiori ca număr locuințelor. Printre acestea se află și două localități din Buzău. Mărgăritești este comuna care, în ultimii zece ani, a pierdut 31,4 la sută din locuitori, ajungând acum să numere doar 478 de persoane. Comuna este formată din satele Câmpulungeanca, Fântânele și Mărgăritești.
La polul opus, localitățile în care oamenii „stau înghesuiți” sunt Vulturu, din județul Vrancea, Bărbulești din Ialomița și Slobozia Bradului din Vrancea.
La Mărgăritești, primarul Ungureanu Fănel conduce comuna ca un nabab, condamnându-i pe săteni la sărăcie și la nicio speranță de ,,mai-bine,,.
Edilul de la Mărgăriteșri are în proprietate peste 20 de hectare de teren, dar și mai multe spații comerciale, ultimul dobândit în anul 2022, în urma unei moșteniri.
Pentru că s-a îngrijit mai mult de el și de familia lui, lăsând de izbeliște comuna Mărgăritești, primarul a agonisit, ceea ce se vede și în cazul autoturismelor deținute, nu mai puțin de 3 mașini și două tractoare
Prima localitate e Vulturu, județul Vrancea. Potrivit Recensământului 2022, are aproape 7.000 de cetățeni care dispun de 390 de locuințe. Altfel spus, ar trebui să stea câte 17 persoane în fiecare locuință. A doua pe listă este Bărbulești-Ialomița, care are aproape 8.000 de locuitori și puțin peste 1.000 de locuințe.
A treia este comuna vrânceană Slobozia-Bradului. Din problemele identificate de primar: „Creșterea natalității la categoria de populație fără niciun venit, singura sursă fiind alocația de stat pentru copii și ajutorul social. Nivelul de educație al persoanelor din comunitatea de romi este scăzut, conservarea cutumei potrivit căreia viața sexuală debutează la vârste precoce și nu este controlată prin metode contraceptive, nelegalizarea căsătoriei, nerecunoașterea paternității copiilor datorată relațiilor de concubinaj instabile și temporare, acces limitat la informațiile primare privind educația medicală, lipsa locurilor de muncă precum și a resurselor materiale necesare unui trai decent. Nevoile acestei categorii de populație sunt multiple și interdependente, educația este singura intervenție care poate asigura generatoare dezvoltate și cu un grad redus de dependență față de structurile statului, aceasta reprezentând singura investiție majoră, cu consecințe imediat nepalpabile dar cu efecte pozitive pe termen lung”, potrivit HotNews.
