Sbîrnea Liliana: „Pandemia din sănătate nu poate fi mai periculoasă decât viitoarea pandemie intelectuală”

Agențiile de presă din România informează că Le Robert, unul dintre cele două mari dicţionare comerciale din Franţa, scrie în ediţia 2022 termenul „covid” cu litere mici şi precizează că este mai degrabă de genul masculin. Pentru a desemna boala virală care s-a răspândit în lume, dicționarul Le Robert distinge termenul generic de „covid”, ca în exemplul „suspect de covid”, şi cel specific de „Covid-19” cu o majusculă. Definiţia dată este: „Boală infecţioasă şi contagioasă cauzată de un coronavirus”. Concurentul său, Larousse, pune o majusculă, oferind ca grafie „COVID-19 sau Covid-19”. Remarc faptul că realitatea tristă a ultimilor ani ne-a adus în pragul de a lua în calcul „covid” ca pe un substantiv comun, o situație cu care ne-am consolat deja, o nouă paradigmă existențială la care suntem obligați să asistăm, să facem parte din ea.

 Ce se va întâmpla însă în contextul dat cu modul de învățare al copiilor noștri nimeni nu poate oferi un răspuns concret. Copiii au nevoie mai mult decât oricând de atenția și îndrumarea unui profesor pentru a elimina pe cât posibil riscul analfabetismului funcțional, care, cu regret trebuie să o spun, este un fenomen prezent în România și tinde să cresca în ultimii ani.

 Realitatea din învățământ este o problemă majoră, iar generațiile de copii care au fost supuși presiunii învățământului on-line nu pot recupera peste noapte golurile lăsate de lipsa prezenței în unitățile de învățământ, cu excepția anilor terminali și a învățământului primar. Totodată, realitatea socială ne arată că sute de mii de copii nu au avut acces la mijloacele tehnice care facilitează învățământul on-line. Un aspect care a creat la rândul lui o problemă uriașă care nici în prezent nu este rezolvată. Astfel, avem tendința de a avea o generație scindată în copii cu goluri majore generate de hibele învățământului on-line și o altă categorie de copii care are o lipsă totală de cunoștințe într-o unitate de timp dată. Se spune că aceste lipsuri ar putea fi compensate, dar tot realitatea este cea care ne spune că ele nu pot fi niciodată compensate pe deplin.

CITEȘTE ȘI:Cum a devenit Comisia Europeană arbitru în cazul PNRR, în timp ce PNL și USR se devorează reciproc
 Începutul campaniei de vaccinare a găsit în primele rânduri pe profesori, pentru ca aceștia să poată să își desfășoare activitatea, dar multe școli au rămas închise pe perioada stării de alertă pe baza scenariilor general valabile impuse de autorități și de calculul matematic dur al realității cazurilor dintr-un areal dat.

 Cu toate acestea, nu este mai puțin adevărat că vaccinarea produce efecte vizibile și în general pozitive, iar criteriul scenariilor pe culori ar putea să fie revizuit în funcție de populația vaccinată dintr-un anumit areal. Este o realitate că, în acest moment, copiii sub o anumită vârstă nu pot beneficia de vaccin, însă, totodată, știm că, la rândul lor, aceștia tind să treacă cel mai ușor peste o îmbolnăvire.
 De aceea, stimați colegi, doamnelor și domnilor, atât ca senator, cât și ca cetățean al acestei țări, mamă, bunică și profesor, apreciez că, în momentul de față, nu mai există argumente sustenabile pentru a menține școlile închise doar pe baza criteriilor generate de numărul de îmbolnăviri pentru că imunizarea populației a început, iar în calculul matematic trebuie să fie introdus și numărul de persoane imunizate, astfel încât, inclusiv pe baza cuantificării, să se elimine lipsa fizică a copiilor din procesul de învățare. Dacă îmbolnăvirea de COVID este un risc actual, riscul pe viitor al unor generații neinstruite suficient este foarte mare, punând în pericol mult mai multe aspecte de creștere și devoltare socio-economică.
 Soluții există și pot fi implementate, iar deschiderea școlilor, indiferent de scenarii, poate fi realizată pe baza gradului de imunizare a populației, pe baza evidenței imunizării părinților spre exemplu, astfel încât prezența fizică la școală a copiilor să fie una efectivă. Bineînțeles că nu avem în acest moment certitudinea că vaccinarea poate fi soluția universală, dar siguranța parțială dată de creșterea procentului persoanelor vaccinate într-un anumit areal poate permite deschiderea în relativă siguranță a școlilor pentru a nu risca un viitor dezastru la nivel de învățare, educare și formare ale unor generații, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaște când va fi eradicată complet pandemia.

 Cu siguranță, această deschidere a școlilor este imperativă, indiferent de scenariu, iar soluția temporară a unui învățământ mixt on-line și fizic până la finalul pandemiei poate fi o soluție chiar în condițiile în care o lecție se poate susține de doi profesori în același timp cu atribuții diferențiate pe on-line și pentru prezența fizică. Soluții există, important este să salvăm viitorul copiilor noștri, pentru că de ei depinde cum vom trăi în continuare ca popor și ca țară.
 În fața pericolului unor generații ratate, cu un fenomen al analfabetismului funcțional în creștere, nicio altă pandemie nu poate fi mai periculoasă decât o viitoare pendemie intelectuală.