Lupta cu dtogurile a fost pierdută de România – DIICOT se concentrează pe prinderea consumatorilor, nu a dealerilor

Cifrele regăsite în cel mai recent raport al procurorilor ,,anti-mafia,, confirmă faptul că România a pierdut demult lupta cu drogurile, la orice palier.

Pentru a-și justifica oarecum funcționarea și sumele imense de bani tocate de această instituție, DIICOT și-a schimbat tactica de abordare, mai ales după cazul de la 2 Mai, concentrându-se exclusiv pe depistarea și prinderea simplilor consumatori, nicidecum a marilor traficanți.
Statul român, alături de aceste ,,instituții de forță,, se adâncesc și mai mult în propria neputință și ineficiență, îndreptându-se , cel puțin în ultimii trei ani, exclusiv pentru prinderea consumatorilor și lăsându-le teren liber marilor traficanți cu ramificații în politică.

Strategiile de combatere a acestui flagel, demult încercate și demontate în alte țări mult mai civilizate, sunt în prezent folosite atât de poliție cât și de DIICOT, coroborate cu ideile de-a dreptul idioate a unor politicieni expirați, populiști și habarniști, precum Robert Cazanciuc (PSD) și Alina Gorghiu (PNL).

Cele două personaje pot fi catalogate drept două ,,celule maligne,, a democrației.

Chiar dacă experții, specialiștii și medicii au spus de mai multe ori că actuala strategie de terorizare a consumatorilor nu funcționează sau nu va funcționa la nesfârșit, însă politicul autohton, plin de analfabeți funcționali, pușcăriabili, comuniști, sinecuriști și hoți, încearcă permanent să îndrepte atenția opiniei publice către alte subiecte, pe cât de pompoase, pe atât de neinteresante pentru românii de rând.

Soluții pentru combaterea consumului și traficului de droguri sunt , însă nu există ochi și mai ales creier să le abordeze, cel puțin în rândul politicienilor din PSD și PNL.

1. Cantitățile de droguri confiscate au scăzut la jumătate față de 2019, 2020 și 2021, fiind mai mici până și decât anul trecut.

În plin „război împotriva drogurilor”, România a confiscat doar 1,1 tone de substanțe interzise în anul 2024 – este cea mai mică cantitate din ultimii 5 ani, cu excepția a câtorva kilograme, în minus, ale anului 2022. Spre comparație, alte țări din Uniunea Europeană confiscă de 100 de ori mai mult, uneori doar dintr-o singură substanță și dintr-o singură locație. Chiar și ținând cont de diferențele de consum și magnitudine, estimările independente constată că România ar intercepta maximum 20% din totalitatea marelui trafic de droguri care tranzitează sau se desface în țara noastră.

Aceste realități vin în contextul în care Transparency International atenționează că nivelul generalizat perceput al corupției din România este sub standardele minime ale unui Stat funcțional. De asemenea, instituții internaționale cataloghează Portul Constanța drept un exemplu de „magnet” și „paradis sigur” pentru grupările infracționale organizate, specializate în traficul de droguri, cu toate că mai mulți miniștri și politicieni se laudă cu capturile „impresionante.”

2. Dosarele penale, trimiterile în judecată și arestările bat recorduri absolute în fiecare an, chiar dacă cantitățile confiscate sunt la minim.

AIci, inamicul numărul 1 al statului român este consumatorul, nicidecum hoții din parlament, din instituțiile deconcentrate, din primării , consilii județene sau din societate.

În mod normal, numărul celor arestați sau trimiși în judecată pentru infracțiuni legate de droguri ar trebui să scadă odată cu scăderea cantităților confiscate. În România, se întâmplă tocmai invers – fiecare an începând din 2019 până în 2024 a atins un nou record absolut de persoane arestate și trimise în judecată, chiar dacă cantitățile de droguri s-au redus la jumătate în această perioadă. De asemenea, și nivelul dosarelor penale pentru droguri (deținere-consum și trafic) a ajuns la un maxim istoric de 32.292, dublu față anul 2019.

Numărul dosarelor este asemănător cu cel din Italia, care înregistrează, însă, cantități capturate de 100 de ori mai mari decât țara noastră și are o populație de 3 ori mai mare! În România, justificările pentru numărul uriaș de dosare sunt chiar specificate de procurori în raport: „multiplele acțiuni ale poliției de depistare a persoanelor consumatoare de droguri”. În continuarea acțiunilor poliției vin chiar procurorii, cu nou-înființatul serviciu de „combatere a traficului stradal de droguri” – un exemplu de structură care este desființată împrejurul lumii pentru că „trafic stradal” înseamnă, de cele mai multe ori, simpli consumatori, asupra cărora structurile de forță nu ar trebui să acționeze.

În România, ținta principală este, însă, întocmai consumatorul, în ciuda faptului că astfel de acțiuni (și incriminarea deținerii în vederea consumului) înrăutățesc problemele celor prinși, ocupă majoritatea timpului procurorilor, irosesc resursele statului, îndepărtează de tratament pe cei care au nevoie și determină tranziția spre substanțe mai periculoase – toate înspre beneficiul marelui trafic de droguri.

3. Consumul de droguri, prioritatea 0 a României

Cele peste 32.000 de cazuri referitoare la droguri reprezintă 75% dintre toate dosarele DIICOT (43.000), deși cei peste 200 de procurori DIICOT aparțin de 8 servicii principale distincte, dintre care doar trei au legătură principală cu drogurile (serviciile sunt cele de: terorism, criminalitate informatică, economic-financiar, trafic de persoane, criminalitate organizată, trafic intern de droguri, trafic extern de droguri, trafic stradal de droguri).

Unul dintre cele mai grave aspecte îl reprezintă și faptul că există scăderi semnificative în volumul de muncă și în eficiența a aproape tuturor categoriilor care nu au legătură cu drogurile în anul 2024, comparativ cu anul 2023. Spre exemplu, sunt mai puține cauze soluționate de falsificare de monedă (scădere de 83%), terorism și securitate națională (scădere de 26,79%), criminalitate economico-financiară (scădere de 25,5%), destructurare de rețele de criminalitate organizată (scădere de 20%), spălare a banilor (scădere de 21,3%), trafic de migranți (scădere de 2,6%), alte infracțiuni asociate criminalității organizate (scădere de 23,7%).

4. Cel mai capturat și stigmatizat drog, canabisul. În lumea civilizată, din ce în ce mai multe țări legalizează consumul medical sau recreațional.

Exemplele vin chiar de la vecinii noștrii moldoveni, unde Maia Sandu și parlamentul a înțeles că lupta cu consumul de canabis este, pe cât de inelgală, pe atât de păguboasă pentru stat. În România, prostia de la vârful politicii vede planta de canabis ca pe diavol.

Concluzia finală

DIICOT este de departe o instituție utilă societății, fiind mai degrabă văzută ca o sperietoare pentru consumatori.

Această instituție care își arată zilnic inutilitatea s-a opus la propunerea de legalizare a consumului recreațional de canabis, pe motiv că așa ,,ar spori traficul,, .

Ținând cont că DIICOT tocmai s-a opus, din nou, proiectului de lege care vizează legalizarea canabisului medicinal în România, sub pretextul de a nu spori traficul și consumul de canabis, putem deduce că țintele sunt, în continuare, persoanele vulnerabile, inclusiv pacienții care devin daună colaterală al unui război inutil împotriva gramelor de substanțe (chiar dacă milioane de pacienți beneficiază, la nivel global, de canabis medicinal, fără nicio schimbare relevantă în materie de trafic de droguri).

Ultimul obiectiv DIICOT (propunere pentru Ministerul Public) este, la fel de ironic, „creșterea gradului de încredere a populației în Ministerul Public și structurile sale […] printr-o comunicare profesionistă, corectă şi coerentă în cauzele penale de interes public, fără afectarea anchetelor ori a prezumției de nevinovăție.”