O grandomanie numită prostie
Ambițiile și frustrările personale ale unor oameni, ajunși efemer în poziții de conducere în diferite așezări urbane sau rurale, face ca unele bugete locale să fie cheltuite fără logică și exclusiv pentru grandomania lor.
În această succintă descriere se încadrează și așa-zisa catedrală, veșnic consumatoare de bani publici, a cărei construcții a început încă din timpul mandatului fostului primar, preot, om de afaceri care a condus municipiul Râmnicu Sărat.
Gurile rele au spus la acea vreme faptul că Holban Viorel a avut o ambiție personală de a construi un falnic edificiu, asta pentru a-și asigura vizibilitatea și după o eventuală predare a ștafetei de primar, cum de alt fel s-a și întâmplat.
Actuala catedrală, ridicată în cel mai nepotrivit loc din oraș, lângă clădirea primăriei, și în proximitatea sălii de sport municipale, se află veșnic în construcții și, după o serie de ,,modernizări,, imperios necesare, cerute însuși de Dumnezeu, precum încălzirea în pardoseală, acoperiș auriu și multe kitsch-uri românești, totul realizat din banii râmnicenilor, zace nevizitată.
Poate că așa a fost și ideea, să fie construită într-o zonă unde nu există foarte multe case sau blocuri și să fie ca un ,,breloc,, atârnând la orgoliul unora și nici să fie atât de vizitată.
Hidoșenia, numită ,,catedrală,, nu are absolut nicio utilitate publică, poate doar a fost (și este) o sursă de parandărât pentru unii și alții.
Aici s-au perindat printre cele mai dubioase firme posibile și imposibile, care au subcontractat lucrarea și ,,firmelor,, de casă din oraș dar care astăzi se află, după mai bine de 10 ani de construcții, încă în … construcție.
Anual, bugetul municipiului Râmnicu Sărat este puternic afectat de încă o relocare de fonduri pentru un obiectiv de cult, construit sub influența unui puterni cult al personalității.