Monden

Ce ai voie și ce NU ai voie să faci de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei

Miercuri, 30 noiembrie, credincioșii din toată țara îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor. Potrivit tradițiilor, ziua de 30 noiembrie este potrivită pentru ritualuri de vindecare a bolilor, dezlegare a farmecelor, blestemelor și atragerea norocului în cuplu.

Sfântul Apostol Andrei este cel care a propovăduit creștinismul în zonele Dobrogea, Macedonia, Țarigrad și Tracia. Apostolul a botezat atât greci  aflați în aceste teritorii cât și geto daci. De asemenea tot el a hirotonit primii episcopi și preoți, asemenea Apostolului Pavel . Conform unor credințe culese din popor, sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei ținea doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după aceea fiind îngăduit să se lucreze.

Totuși, conform altor obiceiuri, nu era voie să se munceasca întreaga zi, iar cei care încălcau această poruncă riscau să se îmbolnăvească, să aibă greață și amețeli, să îi doară capul, să se înece, să se opărească cu apă fiartă, să fie bântuiți de strigoi, să aibă coșmaruri sau să fie atacați la drumul mare de animale. De asemenea, se spune că pentru a nu ajunge spiritul morților în case, de Sfântul Andrei se golește cenușa din sobe, iar oalele și cănile sunt întoarse cu gura în jos.

CITEȘTE ȘI: FOTO XXX: Iubita unui fotbalist român cu trecut infracțional este escortă de lux în străinătate

Tot de această sărbătoare, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă și multă sare și se spune că acel băiat ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să își astâmpere setea, o va lua de nevastă în viitorul apropiat. În folclorul românesc, ziua Sfântului Andrei mai este cunoscută și drept „Ziua Lupului” pentru că se spune că în această zi coboară lupii din munte și se adună în haite de câte doisprezece. În trecut, pe 30 noiembrie, oamenii se fereau să rostească numele acestor animale sălbatice, asta pentru a nu se întâlni cu ei în următorul an pe drum. Potrivit tradițiilor din bătrâni, femeile nu au voie să se pieptene și nici să coasă pentru că le va merge rău tot anul care vine, iar românilor care țin post negru li se împlinesc dorințele legate de sănătate și căsătorie. Tot în această zi, copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească și să sorcovească cu ele de Anul Nou.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *