IMPORTANT | Reguli noi la Urgențe: Iată cum se va face triajul pacienților și care sunt nivelurile de triaj
Ministerul Sănătății a aprobat și publicat în Monitorul Oficial un document care precizează concret ce se va întâmpla cu un pacient după ce ajunge la Urgențe. Respectivul document mai prevede și informații referitoare la timpul de așteptare și modul în care se realizează selecția cazurilor, în funcție de gravitate. Protocolul național de triaj al pacienților în structurile de primiri urgențe a fost stabilit de Ministerul Sănătății, iar documentul descrie pe larg atât condițiile cât și perioadele în care pacienții așteaptă să fie preluați de personalul medical din cadrul unităților de primiri urgențe din țară.
Astfel, conform documentului, triajul este modalitatea transparentă de prioritizare a accesului pacienților la îngrijiri medicale, ori la investigații, diagnostic și tratament. După stabilirea nivelului de prioritate, pacientul va fi preluat în zona de tratament care i-a fost alocată de către asistentul de triaj. În cazul apariției unor situații neprevăzute, asistentul de triaj poate solicita sprijinul medicului responsabil de tură. Algoritmul de triaj utilizează 4 puncte decizionale pentru a încadra pacienții în unul dintre cele 5 nivele de triaj.
Principalele întrebări-cheie în cazul triajului pacienților
„Pacientul are risc vital?”
„Este periculos să aștepte?”
„Câte resurse sunt necesare?”
„Sunt afectate funcțiile vitale?”
Răspunsul la toate întrebările de mai sus va ghida asistentul în alegerea nivelului corect de triaj.
Nivelurile de triaj
Nivelul I – Resuscitate sau Cod Roșu – timpul maxim de preluare în zona de tratament este de 0 minute
Nivelul II – Critic sau Cod Galben – pacientul prezintă o situație cu risc major sau status mental alterat, sau orice durere intensă ori disconfort major. În această situație timpul maxim de preluare în zona de tratament este de 15 minute.
Nivelul III – Urgent sau Cod Verde – pacientul are funcții vitale stabile, dar care necesită două sau mai multe dintre resursele definite în Protocol. Copilul cu vârsta cuprinsă între 3 și 36 de uni și febră de pete 38 de grade Celsius, dar cu stare generală bună. Sugar agitat, cu plâns neconsolidat, fără simptomatologie asociată. Timpul maxim de preluare în zona de tratament este de 60 de minute.
Nivelul IV – Non-urgent sau Cod Albastru – pacientul prezintă funcții vitale stabile și necesită o singură resursă dintre cele definite la nivelul III. În această situație timpul maxim de preluare în zona de tratament este de 120 de minute.
CITEȘTE ȘI: Premieră medicală mondială: Cercetătorii de la UBB Cluj au reușit să producă sânge artificial
Nivelul V – Consult sau Cod Alb – pacientul nu necesită asistență medicală de urgență și niciuna dintre resursele stabilite la nivelul III. În această situație intră persoanele care se prezintă pentru vaccinare, caz social fără acuze clinice, probleme clinico-administrative precum eliberarea certificatelor medicale, rețete, etc. Timpul maxim de preluare în zona de tratament este de 240 de minute.
Reevaluare pacientului se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute ori dacă apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj. Reevaluarea se va face la 15 minute pentru pacienții de nivel III, la 30 de minute pentru cei de grad IV și la o oră pentru cei de grad V. Pe întreaga perioadă de așteptare, pacientul poate primi medicamentație analgetică orală, medicație administrată de asistentul de triaj la indicațiile medicului desemnat pentru zona de „fast-track”.
Tot în sarcina asistentului de triaj intră și efectuarea unor mici intervenții simple ce au ca principal scop ameliorarea durerii și creșterea confortului pacientului aflat în starea de așteptare. Astfel, asistentul de triaj poate folosi dispozitivele de imobilizare (eșarfe ori atele) atunci când se suspectează o fractură, poate aplica gheață pe o gleznă sau poate chiar învăța pacientul să adopte o poziție antalgică.