Încă o dată se dovedește că testele antidrog folosite de polițiști sunt inutile, irelevante și cauzează neplăceri șoferilor

Artista Xonia, oprită de polițiștii rutieri în trafic în vara anului trecut a dovedit că nu era drogată, chiar dacă testul făcut de polițiști a arâtat că aceasta consumaseră cocaină.

Este concluzia legiștilor care au contrazis, încă o dată, drugtestele agenților de la Rutieră, care indica un posibil consum de cocaină.

Cântăreața scapă de acuzațiile penale dar și de stigmatizarea opiniei publice care, în România, este întreținută de acțiunile inutile ale polițiștilor împreunî cu televiziunile.

Acum, Xonia vrea să dea în judecată poliția și le solicită acestora scuze publice pentru falsa incriminare.

Xonia, pe numele ei real Loredana Sachelaru, a așteptat un an de zile ca să demonstreze că nu consumase cocaină cum credeau agenții de la Brigada Rutieră a Capitalei. Artista fusese oprită la un control de rutină, iar polițiștii au amendat-o pentru că ar fi condus sub influența alcoolului.

Pe de altă parte, cunoscuta artistă se gândește să ceară instanțelor de judecată să le interzică agenților de la Rutieră să mai folosească aceste drugteste din pricina numeroaseor erori cu care s-au confruntat mulți șoferi.

Oficialii Poliției Române susțin că agenții de la Rutieră au folosit două tipuri de aparate omologate și utilizate în toată Europa.

Pentru cel folosit cel mai des, marja de eroare ar fi mai mică: unul din zece rezultate este fals pozitiv. Cifre pe care Oxford Academy le-ar fi contrazis cu un studiu făcut acum șase ani.

Potrivit britanicilor, același tip de drugtest folosit de Poliția Rutieră Română ar avea erori de 14,5 la sută la canabis, peste 20 la sută la amfetamină, de două ori mai mult în cazul metamfetaminei, iar erorile fals pozitive ar putea ajunge până la 87 la sută în cazul cocainei.

Poliția spune de asemenea că aceste analize făcute în trafic sunt considerate doar indicii și că niciun șofer nu se alege cu dosar penal fără o confirmare a laboratoarelor de medicină legală.

Astfel de acțiuni sunt susținute în principal de PSD, prin vocea lui Robert Cazanciuc, care a dat o lege profund populistă în campanie și ilegală, dar și de liberali care au avut de-a lungul ultimilor ani proiecte de hotărâre care vizează pușcăria pentru tineri.