Lacurile din Boldu, Balta Albă, Amara, Jirlău și Ciulnița au secat sau urmează să sece în următorii ani

Nepăsarea autorităților competente, proasta gestiune dar și lăcomia unor fermieri a făcut ca în ultimii 10 ani cantitățile de apă să fie reduse simțitor, lucru care a condus deja la secarea a unui număr de șapte lacuri iar în cazul a trei râuri, acestea și-au redus volumul de apă pe fondul lipsei precipitațiilor.

Și anul 2024 a fost un an secetos, în care au fost înregistrate perioade lungi cu temperaturi de peste 40 de grade și precipitații aproape inexistente, lucru care a dus automat la o serie de pagube în agricultură.

Conform Administrației Bazinale de Apă Buzău – Ialomița, debitele mai multor râuri au scăzut simțitor, în special din 2018 și până în prezent.

„După intervalul cu precipitaţii excedentare: 2004-2018 (când perioadele secetoase au fost relativ scurte, de câteva luni, în special în iunie-noiembrie 2012), a urmat o perioadă cu secetă severă (conform site-ului ANM – www.meteoromania.ro), începută în august 2018, fenomen ce continuă şi în prezent. Anul 2022 a fost unul din cei mai secetoşi ani din istorie în câmpia Bărăganului, precipitaţiile anuale fiind sub 300 mm (ex. 287,1 mm la Buzău), seceta hidrologică şi pedologică acutizându-se de la un an la altul. Faţă de o medie multianuală de 530 mm la Buzău, s-au înregistrat 688 mm în 2017, după care 448,9 mm în 2018, 428,1 mm în 2019, 464 mm în 2020, 514 mm în 2021, 287,1 mm în 2022 şi 409,2 mm în 2023. Deşi în anul 2021 suma anuală a precipitaţiilor s-a apropiat de mediile multianuale, o singură lună (iunie) a avut 157,2 mm, fiind excedentară, după care, începând cu luna iulie, s-a reinstalat seceta severă”, au transmis reprezentanții Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa.

Conform specialiştilor, pe fondul reducerii cantităţilor de precipitaţii, în ultimul deceniu mai multe cursuri de apă şi lacuri au secat ori şi-au redus semnificativ volumul de apă.

„În aceste condiţii, în ultimul deceniu s-a constatat o reducere semnificativă a debitelor medii anuale la staţiile hidrometrice de pe râul Buzău şi afluenţi. Se constată că la majoritatea staţiilor cele mai mici debite au fost în anul 2022. La unele staţii, abaterea negativă faţă de mediile multianuale a fost de peste 50 la sută, aceasta ajungând la 96,6 la sută la Potârnicheşti (0,012 mc/s în 2022 faţă de 0,360 mc/s, media multianuală). S-au înregistrat fenomene de secare din ce în ce mai persistente, în special pe cursul mijlociu şi inferior al Câlnăului, dar şi pe cursurile inferioare ale Slănicului şi Nişcovului. Seceta excesivă şi necesarul mare de apă al folosinţelor au avut efecte negative şi în ceea ce priveşte lacurile, în special asupra celor șapte limane fluviatile ale Buzăului (Coşteiu, Jirlău, Câineni, Amara, Balta Albă, Boldu, Ciulniţa), lacuri naturale la origine. Lipsa viiturilor majore pe râul Buzău în ultimul deceniu a dus la imposibilitatea alimentării cu apă din râu a cuvetelor acestora”, informează instituția.