Un tânăr buzoian, erou la București! Acesta a salvat o femeie de la suicid chiar la metrou
Un buzoian în vârstă de 27 de ani a reușit să salveze de la suicid o femeie care dorea să își pună capăt zilelor în stația de metrou Piața Unirii. Mădălin Duca a povestit pe o rețea de socializare cum a reușit să o facă pe respectiva femeie, cu probleme psihice, să își schimbe decizia de a-și pune capăt zilelor:
„Cineva a incercat sa se sinucida in statia de metrou, la doi metri de mine.
S-a intamplat sambata trecuta, la Piata Unirii. Tocmai ce coborasem scarile rulante, cand am vazut o femeie stand pe marginea peronului, cu picioarele atarnate. Tipand. Urland. Cu siroaie de lacrimi pe fata.
M-am dus la ea si am intrebat-o ce a patit. Ce vrea sa faca. „Ma arunc, nu mai pot. N-am bani sa-mi iau medicamente. Eu acu’ ma omor”. Ma uit la ecran sa vad cand vine urmatorul metrou: 0 minute. FUCK OK THIS IS BAD *INTERNALLY SHITTING MYSELF*
„Veniti incoa'”, i-am zis, intinzandu-i mana. „Va dau eu bani de medicamente.”
Habar nu aveam de ce avea nevoie, cat costa sau de unde le putea lua, dar i-as fi zis ca am elixirul tineretii numai sa plece naibii de acolo. „Veniti ca va dau eu bani de medicamente”, am ridicat tonul. „Haideti mai repede ca vine metroul.” Mana mea a ramas insa intinsa in aer iar metroul a luat curba, sosind in statie.
S-a ridicat singura si a venit spre mine, intinzandu-mi o foaie de hartie. Era biletul de eliberare de la spitalul de psihiatrie sau ceva. Eram prea emotionat sa citesc tot si sa inteleg ce inseamna, dar am vazut cat sa-mi dau seama ca tipa avea probleme, nu era la prima tentativa de genul si trebuia supravegheata constant.
„50 lei imi trebuie sa iau [X]”. Mi-a zis numele medicamentului. L-am uitat pe loc. Era ceva calmant, ceva care zicea ca o sa ii faca bine. „Eu va dau, doar sa nu ii dati pe bautura”. Asta e textul meu standard cand dau bani la oameni nevoiasi (rar tho, dar mai dau cand mi se pare ca cineva are cu adevarat nevoie). „Nu, nu-i dau, puteti sa veniti cu mine sa vedeti.”
CITEȘTE ȘI: „Vor să dărâme podul (n.r) de la Mărăcineni”. Iată cui aparține afirmația și în ce context a fost făcută
Am scos din portofel o bacnota de 50 si i-am intins-o. „Nu mai faceti din astea, va rog eu frumos.” „Nu, nu mai fac…”
DUPA CARE vine la mine o batranica si imi spune: „Sa-ti dea Dumnezeu sanatate, ca mare lucru ai facut. Era sa mor de inima.”
I-am multumit frumos, dar as fi vrut sa dau timpul inapoi si sa ii spun ca daca nu voia sa moara de inima putea sa intervina, sa fim si noi oameni for fuck’s sake.
Da, stiu, e posibil ca niciunul din cei ce erau in statie (si erau destui) sa nu fi avut timp sa reactioneze – poate femeia cu pricina s-a asezat pe marginea peronului fix in secunda in care am coborat eu si s-a intamplat ca eu sa fiu primul care sa vorbesc cu ea.
Mi-ar placea sa stiu totusi ca oamenii care imi sunt apropiati NU ar ramane pasivi la un astfel de act, pentru ca problemele mintale, oricat de tabu ar fi ele in societatea romaneasca, are fucking real si pot afecta pe oricine. Si orice mana de ajutor conteaza.
Cineva a incercat sa se sinucida in statia de metrou, la doi metri de mine si vreau sa cred ca eu am impedicat-o sa faca asta… si ca nu o va mai face ever.”