Spitalul Judeţean Buzău, în topul şpăgilor şi al contractelor acordate cu „dedicaţie”

Cea mai mare unitate medicală din judeţul Buzău se confruntă cu menţinerea mai multor probleme grave, una dintre ele fiind menţinerea în top pe „Harta şpăgii” în spitale, realizată la nivel naţional pe platforma graphs.ro.

Şpaga nu are legătură însă numai cu serviciile medicale prestate, ci şi cu angajările sau cu atribuirea contractelor de lucrări sau de servicii.

Printre firmele protejate de conducerea Spitalului Judeţean Buzău, care au obţinut foarte multe contracte publice în ultimii 2 ani, se numără WMC Guard Security. Acestea au adus în conturile firmei nu mai puţin de 3,48 milioane lei.

Potrivit portalului de achiziţii publice e-licitaie.ro, acordul-cadru încheiat de spital pe 2 ani, în februarie 2022, cu WMC Guard Security, pentru servicii de pază, protecţie, alarmare şi intervenţie rapidă a însemnat un câştig de circa 3,2 milioane lei.

Bineînţeles că această sumă poate creşte în favoarea protejatei WMC Guard Security prin încheierea de contracte subsecvente, pe parcursul celor 24 de luni contractuale.

Restul banilor atraşi de WMC Guard Security din bugetul Spitalului Judeţean Buzău, adică aproximativ 280.000 lei, în intervalul ianuarie 2022 – februarie 2024, provine din 10 contracte atribuite direct (!) pentru execuţia unor lucrări sau prestarea de diverse servicii.

Contractele care au avut valorile cele mai mari au vizat: lucrări de ignifugare (august 2022) – valoare 159.907,5 lei; lucrări de implementare a măsurilor de analiză la risc (octombrie 2022) – 102.965,28 lei; furnizare componente/accesorii sistem de supraveghere video (februarie 2022) – 4.068,1 lei; furnizare kit control acces (ianuarie 2023) – 2.390 lei. La acest venit total s-au mai adăugat circa 39.000 lei obţinuţi tot de la spitalul buzoian care a achiziţionat, în februarie 2022, lucrări amenajare spaţiu de la firma „soră”, WMC Best Divers Construct.

Managerul Claudiu Damian, cunoscut de personal ca fiind dispus să „încaseze”, ar putea da explicaţii privind contractele bănoase acordate la nivelul spitalului. Acesta a fost blamat de multe ori şi pentru aroganţă, incompetenţă managerială, proasta gestiune a activităţii curente a spitalului, întrucât lasă de dorit calitatea personalului, a actului medical şi condiţiile oferite pacienţilor. Acesta cârmuieşte spitalul alături de directorul de îngrijiri, asistentul medical Luminiţa Turcu, şi alături de directorul medical, tânărul chirurg Ştefania Manolescu (35 de ani).

Medicul chirurg Ştefania Manolescu a fost numit director medical în decembrie 2021, iar în octombrie 2022 a demisionat din cauză că nu avea vechimea necesară pentru a ocupa postul managerial, ambele evenimente fiind intens mediatizate.

Ștefania Manolescu, sursa Facebook

Anul trecut a revenit în funcţie discret (deşi tot nu îndeplinea condiţia legală minimă de vechime în specialitate de 5 ani). A fost delegată de managerul Spitalului Judeţean să îndeplinească anumite atribuţii specifice directorului medical, din perspectiva vizitei de acreditare preconizate pentru luna august 2023. De multe ori şi-a depăşit aceste atribuţii, asumându-şi documente care ţineau de competenţa exclusivă a managerului.

Ştefania Manolescu este căsătorită cu fostul şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie din cadrul IPJ Buzău, Sorin Manolescu, şi nora actualului inspector şef al Inspectoratului de Muncă Buzău, Cecilia Manolescu.

Cecilia Manolescu, sursa Facebook

,,Cici,, Manolescu, pentru apropiaţi, este unul dintre cei mai longevivi şefi de instituţie deconcentrată din judeţ, ea conducând ITM Buzău în perioadele 2011 – 2018, 2019 – 2020 şi septembrie 2023 – prezent.

Între timp, doamna Manolescu a fost pentru scurt timp secretar de stat la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, fiind eliberată din funcţie la cerere în decembrie 2020 pentru a candida la alegerile parlamentare pentru Camera Deputaţilor.

Asta după ce în ianuarie 2018 se pensionase, acum având aproape 68 de ani. Se înţelege că abilităţile, performanţele manageriale, dar mai ales relaţiile sale, au „susţinut” atât longevitatea sa în funcţii publice, cât şi ocuparea postului de director medical de către nora sa, ale cărei „abilităţi” profesionale au fost intens contestate de salariaţii Spitalului Judeţean Buzău.