„Bezna” ideilor sau cum vrea Sbîrnea să stopeze consumul de droguri cu practici de acum 20 de ani

Cifrele oficiale arată că la nivelul țării noastre ar exista peste un milion de consumatori de substanțe interzise, clasificările fiind făcute după consumul ocazional/recreațional și consumul cronic.

Actuala societate, aflată în continuă expansiune și modernizare, îi îndeamnă pe tineri să încerce, măcar o dată droguri, nemaivorbind de alcool, unde, la acest capitol, țara noastră este fruntașă la nivel european, în ceea ce privește consumul de alcool în rândul minorilor.

Ce spun statisticile
La nivelul Bucureștiului, unul din patru locuitori cu vârste cuprinse între 12 și 65 de ani au încercat, cel puțin o dată, substanțe cu efect halucinogen. În acest caz, cel mai consumat drog recreativ este canabisul.

În ceea ce privește numărul evenimentelor rutiere grave în care au fost implicate persoane care au consum droguri, situația este contrară, celor care au provocat accidente grave sub influența alcoolului.

Puțin peste 150 de accidente au fost raportate la nivelul capitalei, în care au fost implicați șoferi aflați sub influența drogurilor, în timp ce mai bine de 3000 de accidente grave, cu victime, au fost produse de șoferi băuți.

După festivalul Saga din vară, unde un tânăr basarabean a murit, după ce a consumat etnobotanice, care nu sunt același lucru cu canabisul, ministrul de Interne, Lucian Bode, a comandat o acțiune națională de depistare a șoferilor aflați sub influența substanțelor halucinogene.

Datele au arâtat că și în acele cazuri, situația a fost influențată de calibrarea aparatelor DrugTest, care, în multe cazuri, au indicat valori fals-pozitive.

Campanii antidrog pe bani publici, rezultat 0
Mai-marii care s-au perindat pe la ministerul de Interne au venit cu diferite viziuni și abordări în ceea ce privește stoparea fenomenului care, de 10 ani încoace, nu mai este un subiect tabu.
Agențiile statului român care ar trebui să se ocupe cu campanii de prevenire a consumului de droguri s-au dovedit a avea 0 eficiență din punct de vedere a impactului social.

Cele mai „ample” campanii ale ANA (Agenția Națională Antidrog) au fost cele de oferire de flyere și ochelari cu dioptrii mari care imită o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice.

Europa înțelege situația și încearcă să profite. România rămâne încă blocată în Comunism
Problema consumului de droguri în țara noastră nu este nouă ci are are rădăcini adânci în perioada Comunistă, când discuțiile despre droguri erau cu adevărat un subiect tabu. De aici și teama celor care guvernează acum țara, trăiți în acea vreme, că o schimbare la 180 de grade a viziunii ar putea ajuta atât tineri cât și economia țării.

Aici intră și senatorul râmnicean Sbîrnea Liliana care, recent, a luat parte la o dezbatere alături de președintele CIADO, Constantin Bălăceanu Stolnici și membrii Comisiei pentru Învățământ din Senat.

Tema a fost legată de soluțiile de contracarare a fenomenului aflat, evident, în creștere. Cu acest prilej, Sbîrnea, membru în Comisie, și-a propus să transforme discuția într-o serie de inițiative legislative, care să pedepsească mult mai aspru atât consumul, cât și traficul de droguri.

Ceea ce nu înțelege Sbîrnea este că actualul context social a modernizat societatea contemporană iar măsurile de combatere a consumului s-au dovedit a fi, absolut peste tot în lume, inutile.
Prohibiția consumului de droguri s-a dovedit de mult o luptă pierdută, luptă ce a implicat pierderi de vieți omenești, sute de miliarde de dolari și familii distruse.

Asta a înțeles și „partnerul nostru strategic”, SUA, care a încetat de mult să mai lupte cu drogurile și a ales o abordare mult mai deschisă și relaxată. Concret, a legalizat consumul drogurilor recreaționale, de exemplu canabisul, a înființat un nou domeniu de activitate, cel al producerii și comercializări plantei de canabis, l-a fiscalizat, iar veniturile din acest domeniu au fost impozitate ca oricare altă „taxă de viciu” aplicată în SUA.

Dar doamna Sbîrnea, care evident nu are o deschidere către acest subiect sensibil, preferând aceeași veche abordare, rigidă și bazată pe pedepsire, nu pe găsirea de soluții, nu are capacitatea să înțeleagă că problema consumului de droguri este o problemă medicală, în multe situații, iar acei consumatori au nevoie de tratament, nicidecum de pedepse privative de libertate.

Pentru că am dorit să clarificăm acest lucru cu senatorul râmnicean Sbîrnea LIliana, am încercat să o contactăm înaintea redactării acestui material, însă aceasta nu ne-a răspuns la telefon.

Tot mai multe țări din Europa legalizează canabisul
Cu siguranță pentru multe persoane din actuala conducere a țării, cuvântul „canabis” îi duce cu gândul la un lucru extrem de rău ce imediat ar trebui pedepsit aspru.

La fel ca doamna senator Sbîrnea, nici ceilalți colegi ai dumneaei nu știu că din ce în ce mai multe țări din Europa au legalizat sau sunt în proces de legalizare a canabisului, aici intrând Malta, Cehia, Croația, Germania, Austria chiar și țări mult mai conservatoare, când vine vorba de marijuana, precum Thailanda.

La guvernele țărilor amintite mai sus se adaugă multe alte țări din lume care au înțeles că nu lupta până la moarte cu acest comportament social este soluția ci găsirea concretă a unor metode de oprire a pieței negre, prind fiscalizare și reglementare.

În încheiere, dorim să îi mai reamintim senatorului râmnicean Sbîrnea că informațiile ei sunt neactualizate în contextul actual și, doar pentru planta de canabis s-au afectuat, în 2022, peste 3000 de noi cercetări privitoare la beneficiile sale. Lăsând la o parte beneficiile plantei de canabis în ceea ce privește multele ramuri ale industriei producătoare, beneficiile pentru sănătatea corpului uman au o valoare inestimabilă.

Beneficiile canabisului:
-MEDICINĂ (uleiuri, tincturi, creme, capsule)
-TEXTILE (încălțăminte, haine, genți, scutece)
-TEXTILE INDUSTRIALE (sfori, covoare, pânze, prelate)
-INDUSTRIA PRODUCĂTOARE DE HÂRTIE
-INDUSTRIA ALIMENTARĂ (ulei din semințe, proteine, suplimente alimentare)
-MATERIALE DE CONSTRUCȚII (cărămizi, izolații, solvenți)
-ÎNGRIJIRE PERSONALĂ (creme, loțiuni, săpunuri, șampoane)