De ce subiectul autostrăzii Ploiești-Buzău este o temă de campanie răsuflată a PNL Buzău
Proiectul național al Planului Național de Redresare și Reziliență al României a fost refuzat, de două ori, de către Comisia Europeană, ultimul refuz fiind înregistrat la finalul lunii aprilie, după ce Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, nu a fost în stare să ajungă la un acord cu experții europeni: „Nimic nu a fost respins, pentru că nimic nu a fost depus oficial. Sunt discuții tehnice pe diverse componente. Din moment ce nu am depus… . Am primit e-mailuri în care ne spune: aici poate trebuie să îmbunătățiți, ce vreți să facei aici?”, a declarat, într-o beznă totală de profesionalism, Ghinea, în momentul în care Comisia a respins proiectul României.
Pe de altă parte, în cadrul posturilor naționale de știri plătite din bugetul public de către PNL, moderatorii, împreună cu reprezentanții Guvernului, încearcă să ascundă eșecul guvernării PNL-USR-UDMR până în prezent. Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a acceptat proiectul țării noastre din simplul fapt că nu respectă condițiile necesare.
Ce proiecte au condus la respingerea PNRR-ului românesc
Unul dintre proiectele care au atârnat destul de greu la decizia de respingere a proiectului național PNRR este chiar mult trâmbițata autostradă A7 București-Ploiești-Buzău-Pașcani. Cei mai vocali susținători ai proiectului, care evident este un eșec, sunt parlamentarii PNL Buzău Vlad Pufu și Gabriel Avrămescu.
CITEȘTE ȘI:NU MAI CREDE DEZINFORMĂRILE: Locuitorii comunei Valea Râmnicului trebuie să se informeze oficial de la Primărie
Chiar și așa, executivul a aprobat, în cadrul unei ședințe de lucru de săptămâna trecută, indicatorii tehnico-economici pentru segmentul Ploiești-Buzău, iar ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă a susținut faptul că licitația pentru execuția lucrărilor va fi lansată până la finalul lunii mai. Conform ministrului, secțiuna de autostradă ar urma să aibă o lungime de 63 de kilometri și va fi finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, același care a fost respins de două ori de UE până acum.
Conștiinței fiind de penibilul situației și de evidentul eșec al negocierilor cu Comisia Europeană, reprezentanții României au făcut un mic artificiu de imagine și anume, acela de a încadra autostrada A7 în categoria drumurilor „verzi”, prevăzând, atenție, piste pentru biciclete pentru întreaga lungime a acestuia.
