România se îndreaptă către normalitate – Prag pentru consumul de droguri exact ca în cazul alcoolului

Înalta Curte de Casație și Justiție a dezbătut recent, introducerea unui „prag” pentru cantitatea de substanțe psihoactive depistate în sângele șoferilor, la fel ca în cazul consumului de alcool. Problema a fost ridicată de Lucia Rog, judecătorul raportor de la ÎCCJ, care a arătat că ar trebui să se stabilească o anumită cantitate de substanță psihoactivă de la care să se constate fapta penală, în funcție de acțiunea acesteia asupra capacității de a conduce a șoferului.

Scandalurile pornite de la ultimele modificări legislative în privința celor depistați cu testele antidrog la volan au mai adus în discuție și alte aspecte legate de erorile testelor și de substanțele pe care le conțin unele medicamente, depistate de teste, în mod eronat, ca fiind stupefiante. Cel mai dificil lucru rămâne expertiza medico-legală, pentru că nu există suficiente laboratoare și destul de mulți specialiști care să poată rezolva aceste cazuri în cel mult 72 de ore.

Judecătorul raportor de la ÎCCJ a ajuns la concluzia că nu este suficient ca polițiștii să constate, în urma unei simple testări a șoferului, că acesta reprezintă un pericol, fiind „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive”, ci ar fi nevoie de dovada clară că acele substanțe influențează capacitatea de a conduce a șoferului.

Și în cazul etilotestelor, se fac analize de laborator pentru a stabili cantitatea din sânge, dacă se depășește pragul de 0,04 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ceea ce a constatat judecătoarea ÎCCJ este că aceeași procedură ar trebui să se aplice și în cazul stupefiantelor.

Acum, simpla constatare a prezenței unor substanțe detectate de testul antidrog duce la anularea permisului de conducere și pedeapsă penală, însă ar trebui să fie determinată afectarea capacității de a conduce a autorului faptei. Pentru a soluționa această situație, magistratul-raportor a cerut introducerea unui prag pentru substanțele psihoactive, dincolo de care capacitatea de a conduce se poate considera afectată și consumul de stupefiante la volan se va pedepsi penal, la fel ca în cazul consumului de alcool. În cazul alcoolului, Codul rutier prevede: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”, conform Art. 336 din Codul rutier.

Șapte state din Uniunea Europeană și Marea Britanie au astfel de limite minime peste care este incriminată conducerea sub influența substanțelor psihoactive.

Polițiștii  obligați să dovedească

Dacă în cazul alcoolului, etilotestul stabilește și cantitatea substanței în aerul expirat, în cazul drogurilor, sarcina stabilirii cantității de substanță psihoactivă din organismul celui depistat cu testul rapid ar trebui să le revină polițiștilor care ar fi obligați să dovedească mai întâi că substanța afectează capacitatea de a conduce a șoferului. Abia apoi s-ar putea aplica sancțiunea penală pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive.

Problema s-a dezbătut în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce ÎCCJ a fost sesizată de Curțile de Apel Brașov și Cluj în cadrul unor dosare penale privind conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (articolul 336 din Codul penal).

Chestiunea de drept pusă în discuție este legată de întrebarea dacă este considerată a fi afectată capacitatea de a conduce a unui șofer doar prin simpla prezență în organismul acestuia a drogurilor, indiferent de cantitatea lor. În lipsa acestor elucidări și a unui prag, fapta de a conduce sub influența substanțelor psihoactive este sancționată automat, la simpla depistare în organism a unor astfel de substanțe sau reziduuri de droguri. Dar ar fi nevoie de o analiză toxicologică, pentru a atesta faptul că prezența în organism a substanțelor psihoactive afectează capacitatea de a conduce.