Românii sunt cei mai săraci europeni, din orice punct de vedere

Mulțumită politicilor externe din ultimii ani, accentuate cu precădere în mandatele lui Iohannis, România are în prezent cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, conform unui raport recent al Erste Bank. Aceasta o plasează înaintea Bulgariei (16,6%) şi Greciei (14,0%). Deprivarea materială şi socială implică incapacitatea de a avea acces la bunuri, servicii sau activităţi considerate esenţiale pentru o viaţă decentă.

Pe segmentul copiilor, situaţia este şi mai gravă: în 2024, 33,8% dintre copiii români erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, conform datelor Eurostat.

În UE per total, procentajul copiilor sub 18 ani aflaţi în risc este de 24,2%. România a înregistrat totodată cea mai mare scădere între ani – circa 5,2 puncte procentuale – dar rămâne pe loc fruntaş la vulnerabilitate în rândul ţărilor UE.

În ceea ce priveşte populaţia generală, România a raportat o rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială de 27,9% în 2024. Aceasta înseamnă că peste un sfert din români sunt afectaţi de cel puţin unul dintre factorii de risc: venit sub prag, lipsă severă materială/socială sau gospodărie cu intensitate de lucru scăzută.

În comparaţie, ţări care se descurcă mult mai bine: Slovenia are o rată de 1,8% de deprivare materială şi socială severă, Croaţia – 2,0%, Polonia – 2,3%, Cehia – 2,5%. Aceasta subliniază un decalaj uriaş între statele cu performanţe ridicate şi România.

În plus, tinerii (15-29 ani) sunt o categorie deosebit de vulnerabilă: în 2024, rata de deprivare materială şi socială severă pentru această grupă de vârstă în UE este de 5,8%, dar în România cifra este mult mai mare – 14,7% dintre tineri suferă de condiţii de trai grav deficitare.