Închisoara de la Râmnicu Sărat ar putea ajunge în patrimoniul mondial UNESCO

După ce a fost trecută din administrarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în anul 2007, fosta închisoare comunistă Râmnicu-Sărat s-ar putea număra printre obiectivele din România care pot fi incluse pe o listă viitoare de obiective protejate de UNESCO, ceea ce va permite înscrierea fostei pușcării de la Râmnicu Sărat într-o listă a patrimoniului mondial.

Vestea vine din partea Comitetului Patrimoniului mondial UNESCO, reunit în New Delhi, India, cu o zi înainte ca ansamblul monumental „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu și granițele Imperiului roman (Limes) de pe teritoriul fostei provincii Dacia să fie incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO, scrie romania.europalibera.org.

Este vorba despre „Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova” (biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș), „Reședințe regale din Sinaia” (Peleș, Pelișor, Foișor), „Peștera Movile” de lângă Mangalia, județul Constanța, și „Fostele închisori comuniste din România”, respectiv Fortul nr. 13 Jilava, închisorile de la Râmnicu Sărat, Pitești, respectiv fostele penitenciare de la Făgăraș și Sighetul Marmației.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat este atestată pentru prima dată într-un document datând din octombrie 1901. Închisoarea a primit mai întâi deținuți de drept comun, pentru ca mai apoi, din 1938, să fie folosită pentru deținuții politici.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă în mod oficial în aprilie 1963, iar după acest an închisoarea a fost folosită ca depozit.