Editorial

Procurorul general al României a făcut portretul-robot al coruptului român: „Este funcționar public, primar, ori director de instituție sau președinte de consiliu județean”. Iată ce a mai spus Lazăr la o dezbatere publică ce a avut ca principală temă „Cor

Oameni de paie, ușor de manevrați din umbră și dornici să facă orice pentru a obține venituri de orice natură, economice sau politice. Nu are morală și a ajuns într-o funcție publică de conducere dintr-o întâmplare și provine din familii modeste, cu pregătore elementară. Așa arată portretul-robot al unui funcționar public care a ajuns la pușcărie în ultimii ani pentru că a abuzat de funcție, în momentele în care a acordat, în mod preferențial, contracte plătite din bani publici.

La toate aceste caracterizări se adaugă și supraevaluarea lucrărilor, menționarea în principal a firmelor rudelor și caietele de sarcini cu dedicație. Aceste caracteristici menționate în linii mari de procurorul general Augustin Lazăr arată că avem o țară plină de corupție la toate nivelurile. Sute de dosare au avut condamnări definitive în cazul fraudării unor achiziții publice orchestrate de funcționari publici corupți. Totuși, anchetele coordonate de procurorii anticorupție au scos la iveală faptul că cei care încalcă legea sunt manevrați la rândul lor de persoane cu influență în diferite zone de activitate. „Portretul robot al infractorului de abuz în serviciu este similar cu portretul robot al infractorului de conflict de interese. Un prim portret robot priveşte funcţionarul public care este fie printre cei aleşi, primari, consilieri, fie dintre funcţionarii publici numiţi, directori, şefi de serviciu. Aceste persoane au o conduită caracterizată ca fiind abuzivă. Un astfel de funcţionar are o conduită abuzivă şi pentru a-şi rezolva interesele proprii, exercită o astfel de conduită, încălcând o deontologie minimă pe care trebuie să o aibă un funcţionar public”, a spus procurorul general la o dezbatere despre corupţia din achiziţiile publice la care a participat şi procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

CITEȘTE ȘI: Radiografia „șmecherilor” din județul Buzău. Cum se face că tinerii „de bani gata” ucid oamenii nevinovați iar autoritățile nu fac nimic

Mai mult, Lazăr a mai afirmat că procurorii, în multele dosare instrumentate, au avut de-a face cu un al doilea portret robot, mult mai sofisticat, denumit generic „autorul din spatele autorilor” care se folosește de un alt funcționar public. „Este posibil să avem modalităţi de acţiune sofisticate care dau răgaz autorului din spatele autorului să îşi ia măsuri de protecţie şi să se folosească de cel din faţă, să şteargă cu el pe jos. De multe ori, acest om de paie nici nu vrea să coopereze”, a mai spus Lazăr. El a adăugat că în cele mai multe cazuri, acest „om de paie” este un membru de familie, un prieten sau un membru de partid, „cineva care poate fi sacrificat”.

CITEȘTE ȘI: Drama Poliției Române sau cum polițiștii sunt împiedicați să aplice legea, chiar de lege

Studiul a mai scos la iveală un lucru grav: actul de corupție în sine precum și furtul din banul public este pe deplin conștientizat în interiorul instituțiilor publice, precum primării, în cele mai multe cazuri și consilii județene, însă beneficiarii găsesc în permanență metode de a ascunde profitul ilegal.  „Beneficiul nu mai era necesar să se întoarcă la inculpat, la cel care a comis infracţiunea, ci era obținut de persoane din anturajul acestuia ori s-au materializat în capital politic”, a subliniat procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Statistica arată că mai mult de jumătate din dosarele anchetate de procurorii anticorupţie anul trecut au fost de abuz în serviciu. Aproape 200 de persoane au fost trimise în judecată pentru astfel de fapte în 2017, în dosare în care sunt puse sub sechestru bunuri de peste 95 de milioane de euro. În finalul dezbaterii, procurorul general al României a mai afirmat că principalii corupți se găsesc în primăriile de municipii sau orașe, în consiliile județene dar și în instituțiile aflate în directa subordonare a primarului unei localități. 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *