Zidul cimitirului din Lopătari a împărțit comuna în două

O problemă, aparent banală, a divizat întreaga comunitate din comuna buzoiană Lopătari, acolo unde zidul cimitirului bisericii a început să se degradeze.

Pe lângă prăbușirea fizică a gardului, oamenii asistă la prăbușirea promisiunilor și respectului primarului față de comunitate.

Cum îi stă bine unui userist, primarul Claudiu Constantin doar se plânge, doar se vaită și doar se victimizează, ținând totodată să arate toate neplăcerile prin diverse videoclipuri și postări lacrimogene.

Mesajul primarului de la Lopătari este mereu același ,,Sunt singur!,, ,, Nu am bani,, , ,,Consiliul Județean nu ne ajută,, , ,,Am datorii istorice la primărie,,.
Doar că strategia de victimizare a primarului a început să fie pusă la îndoială de săteni.

Iată câteva realități

În anul 2023, Primăria Lopătari întocmește documentația tehnică și evaluarea costurilor pentru consolidarea zidului respectiv.

Costul lucrării, 15 miliarde de lei vechi.

În timp ce primarul se plângea în fața camerelor, în presă și pe rețelele sociale că nu are bani pentru consolidarea zidului, Primăria Lopătari a început anul 2023 cu un excedent bugetar uriaș: 75 de miliarde de lei vechi, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 4/09.02.2023.

Din acești bani existenți în contul primăriei, se putea plăti această lucrare de 5 ori integral, fără a cere vreun leu de la județ sau de la alte instituții.

Cu toate acestea, proiectul a fost abandonat în sertar.

S-a preferat arătatul cu degetul către vinovați imaginari și abandonarea proiectului, în timp ce zidul se degrada de la o zi la alta. Zidul s-a prăbușit, dar scuzele continuă să curgă.

Primarul invocă mereu o „datorie istorică” lăsată de predecesorii săi, care se ridica în 2023 la aproximativ 14 miliarde de lei vechi.

În paralel, comuna aderase la un proiect pe fonduri europene prin AFM, în valoare de aprox 23 de miliarde.

CITEȘTE ȘI Zeii atribuirii contractelor de asfaltare în județul Buzău – Filiera Stoica – Robu – Ghhiveciu

Condiția obligatorie pentru a primi acești bani europeni era ca localitatea să nu aibă datorii. Aici apare întrebarea de matematică elementară pe care orice cetățean din Lopătari trebuie să o pună: De ce nu a fost achitată datoria de 14 de miliarde direct din excedentul de 75 de miliarde?

Prin achitarea imediată a datoriei de 14 miliarde din excedent, primăria nu doar că stingea un deficit, ci debloca instantaneu proiectul european de 23 de miliarde, generând un profit net uriaș și un avantaj financiar multiplicat.

Comuna scăpa definitiv de datorii, scăpa de penalități și, în același timp, beneficia de o investiție uriașă din fonduri europene. În plus, din excedent mai rămâneau peste 60 de miliarde pentru pod și zidul bisericii.

În loc de această soluție logică și salvatoare, s-a preferat blocarea proiectului european, păstrarea datoriei și realizarea de reportaje lacrimogene pe rețelele sociale.